"Undeva, într-un univers paralel, suntem împreună. Și ne e bine." Era sincer: îi plăcea să creadă în teoria asta cu universurile paralele și infinitele posibilități. Și se complăcea în ea ca într-un pahar cu vin
Se întâmplă să simți. Brusc, fără nicio atenționare, fără o pregătire prealabilă, pur și simplu. Iar uluirea îți încremenește pleoapele și, în acea pauză enormă dintre două clipiri, chiar nu știi ce să faci mai
- Înainte sau după? Era un joc al nostru: unul întreba, celălalt trebuia să aleagă. Acum întrebase ea. - Înainte, i-am răspuns. - Nisip, valuri, lună. Înainte să mă cunoști. Trei elemente definitorii de fiecare
- Dragostea se poate ascunde în lucrurile mici. Uneori, nici nu o observăm. Și ignorăm semnele, chiar dacă ele sunt acolo, ascunse printre cele mai banale lucruri. Ne plac telefoanele mari, ecranele mari, mașinile mari.
Îmi place Messenger (de ăla de la Facebook vorbesc; noi aștia pre-smartphone am prins și alte aplicații numite astfel). E adevărat, nu-l folosesc prea des, dar îmi place foarte mult să-i privesc pe alții folosindu-l. Cel
"Este straniu - ba uneori chiar înfricoșător - cum nevoia noastră de a ne îndrăgosti pervertește îndrăgostirea!" Amicul meu vorbea aproape șoptit, cu privirea scufundată în paharul de vin, căutând ceva doar de el știut. Așa suntem noi,
Îi simțea respirația cântând pe umărul lui. Cântând? Da, știu, pare exagerat. Însă lui așa i se părea. Pentru că în ritmul respirației ei îi veneau în minte tot felul de melodii. Iar el le
Aleg, adesea, să trăiesc într-o poveste. Nu e nimic extraordinar în asta. Pur și simplu aleg să mă pot bucura sau uimi de un petec de cer sau de iarbă. De rostogolirea unui cuvânt sau
Îmi făcusem un obicei de a sări noaptea pe fereastră. Sigur, aș fi putut să ies și pe ușă, dar asta ar fi însemnat să ocolesc jumătate din casa părintească, iar mie se părea mai cool
"Să nu-mi spui că ești prea în vârstă pentru mine", îi spuse rezemându-se de zid, alături de el. Clubul era arhiplin la acea oră. Ca de obicei, lume pestriță, venită acolo dintr-un soi de reflex
În mod cert, domnișoara Iustina nu este cea mai ciudată persoană pe care am întâlnit-o. Este însă una dintre persoanele care mi-au dăruit o poveste. Era trecută binișor de 60 ani (firește, îmi dau cu presupusul, nu
