Strategul online si vocatia nesimtirii
Cand bati la usa unui om, il rogi sa te primeasca in casa, iar apoi nu spui nici măcar multumesc, dovedesti că nu ai bun-simt. Fireste, traim intr-o tara libera, unii pot vietui si fara a avea bun-simt.
Cand intri in casa unui om si, in fata invitatilor, spui numai cuvinte frumoase la adresa gazdelor (si mai ca esti gata sa faci lumbago de la cat le-ai pupat mainile), iar apoi arunci cu namol in toată lumea, se numeste că esti nesimtit. Sigur, intre a nu avea bun-simt și a fi nesimtit este o mare distanta. Unii o parcurg insa cu o uimitoare usurinta: nu numai ca asa s-au nascut, dar, mai mult, au vocatia nesimtirii.
Cand participi la o intalnire care a avut ca tema socializarea, iar tu intelegi doar ca ai o oportunitate pentru a-ti dovedi prefacatoria si a asterne un snop de mizerii online, inseamnă ca ai, pentru a mă exprima elegant, vadite probleme de logica.
Ieri, un nesimtit m-a privit in ochi, gudurandu-se pe langa mine din dorinta de a fi bagat si el in seama. Un om cu o minima verticalitate morala ar fi ales ca, in locul lui “ma bucur sa te cunosc” (din neglijenta am impresia ca am pacatuit prin a-i raspunde la fel), sa intrebe ceea ce il mistuie. Chiar daca pentru fiinte ca el, incercarile logice pot fi dureroase.
Fireste, as fi incercat sa-i explic in asa fel incat sa poata intelege care este diferenta dintre un internship si un training. Ba chiar i-as fi putut explica si altele astfel incat, daca tot se zbate in mizerie, macar sa o faca in cunostiinta de cauza.
Nesimtitul a ales lasitatea, ca forma unica de exprimare…
Omul care a scris randurile de mai sus se crede “strateg online”. “Specialist”, “cunoscator” etc. Daca ar fi fost macar pe sfert din ceea ce isi inchipuie ca este - nesimtitii au mereu o imaginatie bogata - si-ar fi dat seama ca se face de ras vorbind fara a avea datele care sa-i permita o minima concluzie. Si, mai important, si-ar fi dat seama ca ar putea face rau chiar organizatiei din care face parte. Nu voi detalia aici din ce motive ar putea face rau; pana si nesimtitul va reusi sa isi dea seama la un moment dat. Si nu ii voi pronunta numele: spre deosebire de el, eu chiar respect oamenii si organizatia in care lucreaza.
In imaginea de mai sus exista o subliniere. Si nu pentru ca este o greseala gramaticala. Greseli facem cu totii, nu este un capat de tara (nici macar atunci cand greselile raman chiar daca, asemeni personajului in cauza, tot editam textul). Am facut sublinierea pentru ca, ironic, eu si nesimtitul uram aceleasi lucruri.
Cu o singura diferenta: el este chiar personificarea greselilor sale.
Mai multe insemnari din sectiunea: Divertisment
Mai multe insemnari despre:
Loading ...
In online, oricine gaseste puterea sa spuna lucruri atat de rele in necunostinta de cauza! Este incredibil si strigator la cer ca un om care se crede “strateg online” sa afirme lucruri despre CEVA la care nici macar nu a fost de fata,si, mai presus de toate, sa aiba lasitatea de a nu putea spune in fata ( ci sub aripa mereeeu ocrotitoare a online-ului) ca ii displace ceva, sau chiar sa critice. Dar, cum spune Caragiale, “traim intr-o soţietate fără moral si fără prinţip.”
Cu tot respectul, nu pot sa tac cand vad si aud asa ceva.
Eu cred că ar fi fost mult mai ok să nu publici un astfel de articol. Fiecare are o opinie, dar nu văd rostul spălatului rufelor murdare în public.
Jos palaria pentru articol !
@ Buddha,
Sunt perfect de acord cu tine, fiecare are dreptul la opinie.
Am ales sa public asta pt ca eu si personajul in cazua ne-am vazut ieri. Ar fi putut avea minima decenta de a intreba. Sau, macar, de nu fi atat de lingusitor.
Si, cel mai important: daca as fi fost doar eu cel atacat, nu as fi raspuns (de obicei nu raspund la atacuri). Am raspuns pentru ca atacat oamenii de care m-am atasat foarte mult.
Iar ei chiar nu meritau sa fie tratati asa, oricat de mare ar fi dorinta unora de a poza in zmei.
Eu zic ca mai intai sa indrazneasca distinsul domn sa poarte o discutie amicala cu invataceii si abia apoi sa-si permita sa “urasca” ce observa. Oricum, presupunerile astea cu iz de adevar categoric, scoase pe post de argumente il fac pe nenea strateg online sa para cel putin ridicol.
Si pana una-alta criticile pentru ceva ce se face pentru prima data-n online-ul romanesc nu-si au rostul atata timp cat n-ai cu ce altceva mai bun sa le compari.
oricum, logica unei persoane care spune ca o sa treaca multa vreme pana o sa avem experti pe social media, dar in schimb arunca cu rosii in oamenii care fac pasi mici in directia aia e destul de edificatoare pentru a-l citi ca om.
@ Ligia Adam,
Perfect de acord cu tine.
@Sorin,
Am simtit eu, ca mai ales pentru noi ai scris acest aritcol.
Te sprijin pana la capat.
@Buddha,
Omul in cauza a avut o parere. OK. Dar daca vii in “casa” gazdei,o lingusesti, ii spui ca iti place, si apoi arunci cu mizerii in spatiul asta (doar pentru ca te face mai puternic) e mai mult decat aiurea si ridicol. Atat timp cat nu ai fost in stare sa spui ceva in fata, din punctul meu de vedere, esti o persoana cu caracter 0. Articolul asta e perfect legitim. Si nu spun asta pentru ca fac parte din acei mai sus mentionati “invatacei” si ca Sorin Tudor este cel care ne-a sprijinit si ne-a invatat, ci pentru ca persoana in cauza nu a avut nici macar bunul simt sa isi faca parerea exprimata public, ci, din contra, a ales mai intai sa faca pe interesatul si binevoitorul. Ceea ce, evident, se pedepseste.
Pacat,
Aveam o parere buna despre Tudor. I-am lasat un comment pe http://tudortotolici.ro/blog/2009/pr365-o-mare-mascarada/comment-page-1/#comment-36
Am un prieten care are o expresie potrivita pentru astfel de situatii, dar e cam licentioasa si nu-mi permit sa-ti poluez blogul cu ea. Ti-o spun live
Eu m-am enervat si atacat teribil la articolul sau. Si, la fel ca multi altii aveam o parere buna sau macar ok.
Eu cred ca articolul tau e perfect :). As fi incercat sa o spun si nu as fi putut sa o spun asa bine.
Nu va suparati si nu puneti la suflet.
Este trist ca nu exista oameni de caracter si cu bun simt.
Buna Sorin,
1. Am venit la evenimentul de luni invitat de Anca nestiind ce se intampla acolo. Am fost binevoitor si diplomat cu toata lumea pentru ca asta este firea mea nu pentru ca incercam sa impresionez pe cineva cum ma acuzi. In seara aia am aflat detalii exacte despre proiecte si exact ce a presupus acesta.
2. Am hotarat sa imi expun parerea pe blog in ideea in care intrunirea de la Pizza Hut avea cu totul alt rost.
3. Nu imi amintesc sa fi dat noroc cu tine, sa te fi salutat / laudat etc. Nici macar nu am interactionat atunci asa ca probabil ma confuzi. Te-as ruga sa iti retragi macar expresia “un nesimtit m-a privit in ochi, gudurandu-se pe langa mine din dorinta de a fi bagat si el in seama”. E o injurie grava pe care mi-o aduci fara nici cea mai mica baza reala.
4. Nicaieri pe blogul meu nu ti-am adus vreo injurie directa tie, deci apelativele gen “vocatia nesimtirii”, “vadite probleme de logica” etc nu mi se par potrivite.
5. Nu am incercat sa denigrez deloc scopul activitatilor derulate de tine si nici a proiectului in sine pur si simplu am vrut sa arat alta fata a lucrurilor. Nimic din ce am zis acolo nu cred ca poate fi contrazis. Ai facut miscarea asta SI pentru imagine. Cel putin 50% din cei care au terminat internship-ul nu au invatat cu mult mai mult decat stiau inainte. Articolele scrise de ei sunt in mare parte slabe iar cele care ies in evidenta sunt scrise de oameni care au talent si atat.
6. Limbajul folosit de tine este unul foarte colorat care m-ar fi determinat in conditii normale sa ignor un astfel de post. As vrea totusi, exact cum ti-am zis si pe mail, sa ne intalnim la o cafea sa discutam mai pe larg. Si cu ocazia asta sa poti asocia si o fata cu numele meu si sa nu ma mai confuzi pe viitor.
7. Daca cineva poate sa contrazica pertinent si logic argumentele mele fara sa se lege de stilul in care e scris articolul si de greselile gramaticale e bine venit. Si cu siguranta imi voi recunoaste greseala.
Pana atunci, cu stima,
Tudor T
Tudor Totolici si tu ai facut greseala sa analizezi prea in amanunt si prea critic acest proiect si acest grup de oameni. Si eu am avut tendinta asta la inceput, dar mi-am dat seama ca proiectul nu vrea sa arate experienta acestor tineri, ci faptul ca ei vor acumula experienta prin ceea ce fac. Sunt deacord cu tine ca sunt articole slabe, dar prin practica se acumuleaza experienta.
Sunt tineri, sunt veniti de pe bancile facultatilor, nimeni nu are experienta, nimeni nu s-a nascut cu PR-ul in mana. Prin aceste proiecte, Sorin Tudor incearca sa ofere o mana de ajutor acestor tineri, sa-i invete mai mult si sa le ofere din experienta sa.
Eu asa vad lucrurile si daca am gresit cu ceva, fata de tine sau de Sorin, imi cer scuze.
@ Tudor Totolici,
Incerc sa presupun ca nu cunosti sensul cuvantului denigrare si ca, prin urmare, cele postatate de tine si de prietenii tai anonimi (chiar asa, nu e curios ca doar anonimii iti dau dreptate?!) vin dintr-o bizara inocenta.
Ba mai mult, incerc sa iti dau dreptate: nu ne-am salutat vreodata (fireste, toti cei prezenti la eveniment m-au vazut dand mana cu toata lumea, dar, sincer, mi-as dori sa nu ma fi vazut nimeni dand mana si cu tine).
Dar, chiar si asa, probelemele tale de logica se adancesc. (In mod normal as fi adaugat si de moralitate, dar, in cazul tau, chiar ar fi deplasat sa discutam despre asa ceva.)
Pe scurt: orice om cu o minima experienta in management ar rade cu lacrimi citind cum tu te lauzi ca ai aflat “detalii exacte” despre un proiect discutand cu terte persoane, la o bere.
O minimala urma de profesionalism (daca nu cunosti sensul cuvantului, poti cauta in DEX), ar fi cerut ca pentru a-ti forma un inceput de opinie sa discuti si cu initiatorul proiectului. Cu mine, mai precis.
Si, pentru ca mintea ta aventuroasa este aplecata spre a se duce la vale, fac urmatoarea precizare: ar fi fost neaparat necesar sa discuti si cu initatorul proiectului, dar nu doar cu el.
Este o regula de manual, sunt sigur ca vei gasi pe cineva care sa ti-o explice astfel incat sa o intelegi.
Fireste, orice om care a avut minimale tangente cu activitatea pedagogica ar gasi in spusele tale prilejul de rade asa cum de putine ori i-a fost dat sa rada. Din ce motive? Mi-ar fi mai greu sa-ti explic; ar trebui, probabil, sa buchisesti manuale pe care aceia care rad pe seama spuselor tale le-au buchisit acum mult timp.
Si, inca un detaliu: pentru un om care isi asuma aroganta ta, a recunoaste public ca ai venit la un eveniment al comunitatii online fara sa ai habar despre ce e vorba, echivaleaza cu o discreditare pe care nu o doresc nici macar neprietenilor mei.
Cu toate acestea, presupun ca esti un om inteligent si ca ai putinta intelegerii. Prin urmare, am sa incerc sa iti explic: nu ma deranjeaza ca m-ai atacat. Ba mai mult: aceia care ma cunosc, stiu bine ca respect dreptul fiecaruia la opinie.
M-a deranjat faptul ca, in efortul de a parea interesant, ai prins a ataca oameni pe care nu ii cunosti. Si pe care - deductie fireasa - nu ai nici caderea si nici calificarea de a-i judeca.
Evident, as putea adauga aici ca acesti oameni nu isi doresc sa devina redactori. Ca experienta publicarii unor articole a avut/are o cu totul alta noima (noima pe care ei au aflat-o chiar din prima zi, dar care, iata, tie - specialistule! - continua sa iti scape).
Si, la fel de evident, as mai putea adauga ca, fireste, am avut interesele mele cand am intreprins aceasta actiune. Si ca sunt interese de natura personala (stiu ca nu ai cum sa intelegi la ce ma refer, dar chiar nu ma intereseaza), ca le-am facut publice in repetate randuri si, mai ales, ca oamenii care mi-au fost alaturi stiu si ei despre ce este vorba.
Moment in care mai am doar un lucru de spus: una dintre putinele libertati pe care le avem este aceea de e ne alege oamenii pe care dorim sa ii cunoastem.
Eu nu doresc sa beau o cafea cu tine. Asa cum am spus, din punctul meu de vedere subiectul este incheiat. Iar tu nu existi.
@ Sorin,
articole “sunt slabe” in comparatie cu ce? Nu incerc sa te contrazic aici (placerea unei lecturi depinde intotdeauna de cititor), vreau doar sa evidentiez ca, putin schimbata, formularea ta nu ar fi putut fi combatuta.
In plus, nu uita un lucru: din stiinta mea, nu exista vreun autor de pe pr365.ro care sa isi fi manifestat dorinta de a deveni redactor.
Prin urmare, critica ta (si, asa cum am vorbit, criticile sunt bune) ar fi trebuit sa se indrepte in alta directie. O directie in care, probabil, mai este de lucru. Dar in care, cred ca ti-ai dat seama, fiecare incearca sa invete cat mai mult si sa nu repete greselile. Inclusiv eu.
PS: Nu, nu mi-ai gresit cu nimic. Mai mult, ne-ai ajutat. Daca as fi avut ceva de spus, ti-as fi spus asta direct. Si banuiesc ca stii acest lucru.
No… acuma nu pot fi toti frumosi, destepti, buni la suflet, cu o exprimare si o gandire de o claritate diamantina, cu o capacitate de analiza de o finete chirurgicala, cu o tarie de carcater iesita din comun etc. Asta e cruda realitate!
Si totusi omenirea are nevoie si d’astia, macar pentru a te uita la ei si a zice “Multumescu-ti tie, Doamne, ca nu-s asa!”
Numa’ bine si bunastare intelectuala tuturor!
cum am spus-o si ieri pe twitter, poate ar fi mai intelept sa tac (asa cum fac mai multi oameni acum) dar nu mi se pare normal.
nici nu-l sustin pe tudor dar nici nu sunt de acord cu tine. M-a surprins neplacut reactia asta pentru ca nu e reactia unui om de PR ci a unei mame care isi apara puii. Pana la urma relatia ta cu internii e cel mai important lucru care ramane.
Mi-am dorit la inceput sa fac parte dintr-un stagiu iar dupa primele doua “ture” am regretat enorm. Mai exact, primul proiect mi s-a parut excelent intr-o piata care duce lipsa de content pe nisa asta. Dar treptat s-a diluat toata partea de pr si a intervenit un fel de spirit de comunitate (care e foarte misto, dar care nu e pe subiect).
In incheiere iti amintesc de un alt initiator de cenaclu, Lovinescu, publica in Sburatorul atacurile (nu mai putin denigratoare) ale unor tineri precum Toparceanu, sau ale unor colegi de generatie precum Sadoveanu. Insa el se amuza copios cu privire la toate acuzele care ii erau aduse.
16 Sep 2009, 6:28 pm
[...] Sorin Tudor a raspuns postului mai sus mentionat. [...]
16 Sep 2009, 8:03 pm
[...] fost la Offline 2.0 pentru că nu am putut ajunge la Bucureşti. Dar, mi-a fost de ajuns să citesc articolul postat ieri, de [...]