Simion liftnicul

Multumita Magdei, celebra “leapsa pe carti” ajunge si la mine. Prin umare, urmez regulile: iau cartea care este cel mai aproape de mine, o deschid la pagina 123, cau a cincea propoziti / fraza si vi le prezint pe urmatoarele patru:

“Intr-adevar, nasul dumneaei, altfel decat la celelalte fete, curgea dealungul fetei drept in jos, rotund ca un cirnat, iar la capat se indoia nitel deasupra buzelor, aproape acoperindu-le. Multe zile la rind se tot privise apoi in oglinda, ba acoperindu-si nasul pe jumatate cu palma, ba apucindu-l cu doua degete, ba apasindu-l pe virf si rasucindu-l putin in sus, ca sa-l faca macar mai nostim… In cele din urma, poate ca obosise, poate ca se obisnuise inca o data cu propriul nas, poate ca nici nu avea incotro. Iar dupa ce se maritase, intrucit se mai si ingrasase un pic, aproape uitase cu totul de el.”

Cartea se numeste Simion liftnicul si v-o recamand cu caldura.

Iar leapsa merge catre Andrei, Ionut, Sorin si, fireste, Caragiale.