@Sorin Tudor | 29 June 2007
Etichete: Blogosfera.
Doua posturi care imi plac foarte mult:
Nu stiu daca imi place ca Adrian i-a facut blog lui Liiceanu. In primul rand pentru ca, astfel, o initiativa buna ar putea fi aruncata in ridicol. In al doilea rand pentru ca oamenii ca Liiceanu trebuie sa scrie, nu sa posteze.
Nu cu foarte mult timp în urmă, spațiul Web 2.0 era dominat de bărbați. Astăzi, utilizatorul tipic este femeie. Cel puțin așa rezultă din [...]
După ce au pogorât Cuvântul în blogosfera, preoții își dovedesc harul și pe rețelele sociale. Background. Acum mai bine de patru ani de [...]
Cititorii lor sunt altfel decât cititorii celorlalți. E un lucru știu de ani buni în blogosferă: când Zoso dă un link către un blogul, se [...]
Este un "obicei" pe care îl întâlnesc tot mai des. Mai întâi l-am observat la bloggeri mai puțin cunoscuți. Iată însă și un exemplu care [...]
În politică, blogurile sunt dominate de bărbați, iar twitter-ul este preferat de femei. Cel puțin așa reiese dintr-un studiu recent efectuat [...]
1:31 pm
Nu stiu si daca mie-mi place ca Liiceanu nu are blog. Nu-mi fac mari sperante cu privire la acceptarea invitatiei, insa am vrut sa atrag atentia asupra unui gol de reprezentare (cel putin pe on line) pe care are o anumita parte a elitei.
Nuanta/dihotomia intre a scrie/a posta e un model explicativ bun in genere, insa in cazul asta sunt convins ca Liiceanu ar posta la fel cum ar scrie (cel putin de acum inainte, textele de pe niste servere pot parea la fel de durabile ca textele din carti).
Salutarile mele!
6:17 pm
@ Adrian,
O posibila ilustrare a dihotomiei de care vorbesti o poti afla urmand acest link. Ei, ce zici?
1:39 am
Ce sa zic? Ai reusit sa-mi strici ziua. Nu prea citesc presa si preferam iluzia mea in locul crudei realitati in care Irina Columbeanu isi aseaza beberonul pe cd-urile igienice cumparate de la Humanitas.
E paradoxala chestia asta. Ne plangem de o lipsa de modelelor si cand ii avem in fata noastra, ne plangem ca-s populari, ca-s cititi de toti incultii si rulati prin toate mediile.
In acest caz, e un viciu de asociere. Prin anii '80, Plesu arestat la domiciliu citea Shogun. Privind intr-un moment dat pe fereastra, observa ca securistul din masina se masturba in timp ce pe bordul statea un exemplar din Shogun. Cine pe cine asociaza?
Ei, ce zici?:)
11:48 am
@ Adrian,
Ai deschis un subiect sensibil si, recunosc, tentatia de a-l discuta e mare. Insa prefer sa raman la Liiceanu.
Motiv pentru care, ca raspuns, iti ofer si acest link.
Inca mai poti sustine ca Liiceanu ar trebui sa fie prezent in blogosfera? Cu inima deschisa?
Nu toti bloggerii sunt ca tine, Adrian...
10:19 am
(revenind dupa o mica vacanta). Am urmat link-ul, n-am prea multe de comentat in directia asta.
Stiu insa un paradox: oamenii ocupati au cel mai mult timp liber. Facandu-si un blog, Liiceanu nu va intra in blogosfera (care este doar o harta afectiva formata din cei pe care-i citim, cei cu care iesim la bere si cei pe care-i intalnim la diferite dezbateri. Cand rostim acest cuvant ne imaginam niste persoane/bloguri cunoscute si totusi putine)). "Blogosfera" ca eticheta aminteste de obtuzitatea cu care orientalistii secolele trecute au ingramadit in curtea unui cuvant "hinduism" toate sectele, cultele si sintezele religioase din spatiul indian. Ori, lucrurile sunt mult mai complexe...
As vrea ca Liiceanu sa aibe timp pentru o mica scriitura pe un blog (care e doar un instrument), insa n-as dori sa fie asociat blogosferei. Darius la rigoare poate fi vazut ca un blogger (foloseste wp), insa nu e asociat blogosferei (cel putin nu cea bucuresteana).