Două întrebări despre prieteniile și “strategiile online”

Se dă următorul exemplu:

Domnul X – un tip simpatic, de treabă și prietenos – își câștigă existența vânzând “strategii online” unor clienți diverși. Strategii în care – bănuindu-l de inteligență pe domnul X – nici el nu crede. Măcar nu în totalitate. Pentru că e simpatic, de treabă și prietenos, îl felicităm pe domnul X pentru faptul că și în aceste condiții reușește să-și vândă produsele.

Doar că, pentru a-și vinde produsele, domnul X nu doar că folosește blogul din dotare, dar și abuzează de calitatea sa de blogger. Cum abuzează? Publicând tot felul de adevăruri parțiale – sau, mai exact, omițând date importante – și, ca urmare, postulând că tot felul de bizarerii sunt adevăruri, de pe poziția unui blogger care “știe despre ce e vorba” (spre deosebire de restul mulțimii de bloggeri care nu știu – și nu înțeleg – “despre ce e vorba”).

Acum, desigur, bloggerii pot spune că e un “confrate” care “câștigă și el o pâine”. Ne-bloggerii care au o oarecare pricepere pe zona online pot crede însă că sunt stupidități și că, prin urmare, dacă unul dintre cei recunoscuți în blogosferă pentru “știința sa” spune așa ceva, cam asta e și nivelul celorlalți bloggeri. În cel mai bun caz.

Întrebări:

– e mai bine să nu spui nimic, să lași omul să-și câștige pâinea, ba chiar să-l ajuți promovând uneori lucruri care știi că sunt stupide doar așa, “din generozitate și prietenie”, gândind că agențiile și clienții, la momentul potrivit, vor face dovada că au timpul să discearnă?

– sau e mai bine să arăți public (după ce încercările “între patru ochi” au eșuat) că domnul X spune tâmpenii, asumându-ți poziția ingrată de a periclita pâinea omului?

Recomandări

8 comentarii

  1. Varianta a doua. Intotdeauna varianta a doua.

    1. Sorin Tudor

      Cristi, asa as fi tentat sa gandesc si eu. Dar, ce stim noi? 🙂

  2. nici una din metode nu funcționează.

    1. omul care vinde e ferm convins că ești gelos pe el.
    2. agenția/clientul nu știe pe ce lume e.
    3. ceilalți oameni nu zic nimic, că speră că la un moment dat se lipesc și ei.

    1. Sorin Tudor

      Da, corect. E exact ce se intampla acum (si motivul acestei postari).

      1. cu nume. totul se rezolvă cu nume.

  3. Cristi

    Sorin, de cel putin cinci ani astept sa scrii articolul asta! In privinta enuntata de tine sunt mai putin dilematic, nefiind direct implicat. As observa, insa, ca nespecialist ce sunt, ca “online-ul” (whatever it means) reflecta perfect paradigma sociala a Romaniei post-’89.

    1. Sorin Tudor

      Trist. Dar foarte corect…

  4. Mariana

    Sorin, ti-ai dat singur raspunsul, publicand ceea ce ai publicat. Sunt de acord cu ceea ce spune Vali, ca “nici una dintre metode nu functioneaza”, dar a functionat… a treia (!), respectiv insasi postarea ta… Fiindca ai dat astfel de gandit cui trebuie… si cui este capabil de acest lucru, fiindca ceilalti nu ar fi putut “intra in joc”, orice metoda ai fi propus sau ai fi ales tu…

Adaugă comentariu