Despre imbecili si imbecilitate

Imbecilitatea nu se preda in scoli, dar se invata. Nu are culoare politica, dar are sustinatori. Nu este privita ca infractiune, dar este agresiva.

Imbecilitatea nu poate fi oprita, dar imbecilul poate fi ocolit. Iata un

Ghid de supravietuire printre imbecili.

1. Imbecilul se naste imbecil. Creste. Se dezvolta. Evolueaza in propria imbecilitate, confundand ignorarea de catre ceilalti cu ignoranta celorlalti.

2. Imbecilul nu este neaparat prost. Adesea imbecilul da dovada de un soi de inteligenta care-i permite sa-si poleiasca imbecilitatea cu diplome si titluri.

3. Lingau prin definitie, imbecilul are scop in viata atingerea recunoasterii sociale. Orice recunoastere sociala a unui imbecil scoate in evidenta doze noi de imbecilitate.

4. Autosuficient, imbecilul crede ca reactiile alegice pe care ceilalti le au in fata imbecilitatii sunt forme de respect fata de propria persoana.

5. Imbecilul nu poate fi contrazis: fara se indoi vreodata de sine, se considera detinator al adevarului absolut. Imbecilul nu face afirmatii, el da sentinte.

6. Imbecilul nu are nevoie de fraze, ci doar de cuvinte rupte din context. Imbecilului ii place sa epateze, citand fara sens tot ce crede ca ar putea impresiona.

7. Imbecilul nu dialogheaza; el doar jigneste. A jigni este singura sa bucurie si, atat cat i se poate aplica notiunea, singura sa compasiune.

8. Cu imbecilul nu se poate comunica. Imbecilul te poate auzi doar daca vorbesti pe limba sa, insa, chiar si atunci, nu te poate intelege.

9. Imbecilul se considera superior celui care, de rusine, refuza sa-i raspunda la imbecilitati. Ceea ce pentru ceilalti este penibil, pentru imbecil este glorios.

10. Delator prin vocatie, este iubit de corporatii, de institutii de stat si de partide si ajunge, nu de putine ori, in pozitii de conducere.