Astazi, prima zi libera dupa mult, mult timp. Alergatura multa, probleme ramase nerezolvate din stravechime, aglomeratii si nesimtiri la colt de strada. Bun venit in Romania profunda, ce sa mai vorbim!
Serios? Nu stiam ca-i asa profunda… N-ati putea, va rog frumos, sa o trageti putin de urechi? Macar asa, de-o icnire, cat sa mai scoata nasul afara…
Ma rog, asta e, ne-am nascut patrioti. Discutie, in fata mea, la unul din sediile Vodafone:
El: Persoana care are acest abonament a decedat. As vrea sa stiu cum poate fi reziliat contractul.
Angajatul: Intai trebuie achitata factura.
El: Factura a fost achitata. M-ar interesa cum poate fi reziliat contractul unei persoane care a decedat.
Angajatul: Contractul poate fi reziliat doar de catre titularul de contract.
El: Care parte din “persoana a decedat” nu o intelegeti?
Angajatul: Imi pare rau, sunati *222.
Cum spuneam, ne-am nascut patrioti.
Alo, Romania, se aude? Si ce mai faci tu, draga?
“Angajatul: Contractul poate fi reziliat doar de catre titularul de contract.”
OK, sa dati titularul in judecata daca nu va achita factura viitoare!
Chiar daca pare amuzant, situatie este mai complexa. Doar abonatul este decedat nu si telefonul sau. Cat timp semnalul este viu, cineva trebuie sa-l plateasca, iar scuzele acestea puerile de gen “e decedat” nu mai impresioneaza nicio companie.
In alta ordine de idei, asa se naste o noua abordare de marketing (geniala zic eu, pe care o distibui gratuit pe acest blog): cand o persoana iubita moare, numarul ei si abonamentul raman active pentru cei dragi. La capatul celalalt va fi un robot sau o inregistrare cu acelasi timbru vocal ca al raposatului.
In acest fel, abonamentul la mobil se va prelungi si dupa moarte, iar discutiile acestea neplacute nu vor mai avea loc. Oameni si corporatii vor trai fericiti viata de dupa moarte.
Si s-a stabilit o intalnire cu titularul de contract :P?
@ Bogdane,
Ideea e, asa cum spui, geniala. Cititorii acestui blog iti vor ramane indatorati.
Cred insa ca le-ai dat idei si unor companii online… “Spam dincolo de moarte”… Nici sa mai mori nu mai e ce a fost odata…