Blogul Sorin-Tudor.ro pe pagina oficiala a Senatului Romaniei

Blogul Sorin-Tudor.ro pe pagina oficiala a Senatului Romaniei

De astazi blogul Sorin-Tudor.ro poate fi citit si direct pe pagina oficiala a Senatului Romaniei.

Nu va vine sa credeti? Pentru a va convinge, urmati acest link.

Fireste, este vorba despre o vulnerabilitate a site-ului Senat.ro. Evidentiata de Ciprian, vulnerabilitatea este oarecum neinsemnata, insa ofera doritorilor posibilitatea de a se amuza copios tinand cont ca se pot realiza screenshot-uri dintre cele mai nastrusnice.

Distractie placuta!

Mai multe insemnari din sectiunea: Divertisment
Mai multe insemnari despre: ,

Abonare:

Poti citi insemnarile de pe acest blog prin RSS (click aici) sau te poti abona prin email (click aici).

10 comentarii la “Blogul Sorin-Tudor.ro pe pagina oficiala a Senatului Romaniei”

  1. Eh, ce vrei, daca nu avem si noi agentii web in Romania, nu au cum sa-si faca saracii…..

  2. Neinsemnata????

    Pai tu te joci cu blogul tau dar daca cineva se apuca sa puna niste legi acolo se schimba treaba.

    Sau cineva da un mass mail in care zice ca toate cardurile din Romania trebuie inregistrate pe site-ul senatului, cu pin cu tot, pentru a obtine o reducere la impozit. Mai e neinsemnat?

  3. Crede-ma numai neinsemnata nu e… Ce zice Lars mai sus e perfect valabil, e aur pt scameri! uite un link mai potrivit pt senat http://www.senat.ro/PaginaPrincipala.aspx?tdID=146&divID=3&b=0&adr=http://www.myteespot.com/images/Images_d/d_7353.jpg

  4. @ Oxygen,

    Care parte din “screeshoturi nastrusnice” nu ai priceput-o?!

    @ Lars,

    Ideea e ca se poate “construi” doar un link extern. De asta am spus OARECUM neinsemanta. Mai concret: e usor sa dai de urma aceluia care ar “profita”.

  5. @Sorin Tudor – poti folosi un servici de gen TinyURL sau un subdomeniu gratuit ca sa nu ti se vada direct domeniul tau nu ?
    Oricum aia care fac spam si phishing sunt mai capabili de atat.

  6. Nu e asa de grava.. insa intr-adevar e haioasa treaba :D

  7. Vai, ce (dez)ONOARE! :lol:

  8. M E M O R I U L
    CADRELOR MILITARE ÎN REZERVĂ DIN GARNIZOANA BIRLAD
    CĂTRE GRUPUL DE PARLAMENTARI AI JUDETULUI VASLUI
    DOMNILOR SENATORI SI DEPUTATI
    În aceste vremuri grele si tulburi provocate de criza globală precum si de
    frământarile politice din tară determinate de campanii de populism prost înteles si
    iresponsabil practicate în campaniile electorale, (din păcate prea multe în ultima
    vreme,) ARMATA ca entitate si institutie a fost umilită, stropită pe nedrept cu noroi, si
    din locul 2 ocupat în sondajele sociologice in ultimii ani , a ajuns să fie arătată cu
    degetul pentru motive false, nejuste si neadevărate.
    Aceste atitudini nocive au fost cultivate de unii, (autointitulati) analisti politici si
    din păcate si de către unii oameni politici, de unele posturi de televiziune si
    publicatii, drept pentru care am hotărât să ne adresăm dumneavoastră in scopul
    de a cunoaste mai bine situatia noastră si să vă adresăm rugămintea de a ne apăra
    drepturile care au fost câstigate cu mari greutăti si eforturi de-a lungul vietii fiecaruia.
    Campania de denigrare a armatei si a slujitorilor ei de ieri si de azi este profund
    nedreapta si nu are decat un singur scop, de a amputa drepturile personalului ei ,
    drepturi obtinute dupa o viata plina de obiective indeplinite in mod exemplar in plan
    national, dar cu pretul unor mari renuntari, frustari si vicisitudini in plan personal.
    Permiteti sa reamintim cateva obiective nationale indeplinite care au presupus si
    presupun mari renuntari si sacrificii din partea personalului militar de ieri si de azi :
    1. Institutia militară este prima institutie a statului român care a făcut cu adevărat
    o reformă reală, obiectiv despre care abia acum celelalte institutii îsi pun
    problema. Armata s-a aliniat cu disciplină si seriozitate la prevederile tratatului
    de la Viena cu privire la reducerea armamentelor si efectivelor si din 1996
    până în 2006 a redus efectivele cu peste 200.000 de posturi reprezentand
    peste 60% fata de efectivele din 1989.
    2. Urmare a acestei reforme „nemiloase” in plan uman foarte multi militari au fost
    nevoiti să părăsească institutia militară „scrâsnind din dinti” totusi cu speranta
    (mai ales cei tineri cu varsta in jur de 40 ani) ca statul roman prin legislatia în
    vigoare (care din păcate acum le întoarce spatele) vor putea să-si găsească
    o slujbă pentru a-si putea duce la bun sfârsit obligatiile fată de familie. Cadrele
    militare disponibilizate ale armatei Romaniei nu au alimentat criminalitatea
    transfrontaliera cum s-a intamplat la restructurarea altor armate europene.
    3. Fiind prima tara semnatara a Parteneriatului pentru Pace, Romania a intrat mai
    intai in NATO apoi a fost primita in Uniunea Europeana. Cu mult inainte de
    aceste evenimente armata romana a trimis trupe in doua apoi in trei teatre de
    operatiuni pe doua continente, gesturi unanim apreciate in plan intern si
    extern care au dus la realizarile de care am pomenit mai sus. Aceste fapte
    sunt ale armatei ca institutie dar insumeaza efortul si munca plina de
    abnegatie dusa de catre intreg personalul ei, munca ce a presupus multe
    sacrificii de natura materiala si mai ales umana.
    4. Nu trebuie uitat ca in pofida dotarii sale stil second – hand (vezi navele
    achizitionate din Anglia, TAB-urile care sunt sicrie mobile, avioanele
    modernizate dar matusalemice etc) personalul armatei si-a indeplinit cu
    credinta si devotament datoria, fapt evidentiat de comandantii teatrelor de
    operatiuni apartinand altor state. Aceste rezultate au fost posibile datorita
    pregatirii deosebite ale militarilor romani, indiferent de gradul pe care il aveau,
    cu pretul unor renuntari si mari sacrificii. Militarii români si nu alte categorii, se
    gasesc în mod sigur în sicriile înfăsurate în tricolor, care vin din când în când din
    Iraq, Afganistan, Bosnia-HerŃegovina, Kosovo sau din misiunile ONU din Africa.
    5. In perioada dinaintea revolutiei din 1989, armata a contribuit covarsitor la
    realizarea unor obiective nationale, de care societatea romaneasca a avut si
    va avea nevoie ca de exemplu: Canalul Dunare – Marea Neagra, centrul civic
    din capitala cu Palatul Parlamentului (a doua cladire ca dimensiuni din lume,)
    Transfagarasanul, muncile agricole, din mine, la energie, restabilirea cailor de
    comunicatii, canalul Bucuresti – Dunare, realizari cu greutati insurmontabile si
    chiar drame in multe familii de militari. Permanent ni se spunea ca solda care o
    primim este pentru calitatea , cantitatea si importanta sociala a muncii
    depuse. Avem convingerea ca si inainte de 1989 toti militarii au servit cu
    abnegatie tara si nu un clan sau o oranduire, astazi blamata.
    De aceea ne exprimam consternarea fată de modalitatea de abordare de către
    Guvern si cu girul dumneavoastra, a problemelor importante, de interes general, ce
    vizează statutul material, de subzistentă a cetătenilor pensionari ori pensionabili, între
    care se află si militarii.
    Asadar in conformitate cu prevederile legii 54 (legea sindicatelor) din 2003 art.29-31
    solicitam ferm:
    - dezbatera publica cu militarii in rezerva (retragere) si activi din structurile de
    aparare, ordine publica si siguranta nationala a proiectului legii unice a
    pensiilor. Aceasta dezbatere sa fie sub patronajul unei institutii ce se bucura de
    o incredere deplina din partea ambelor parti. Contrar celor inscrise la articolul
    30 din legea mentionata la data actuala nu avem informatii in ceea ce ne
    priveste ca entitate si sindicat. Vrem sa fim informati in toate etapele si sa ne
    exprimam punctul de vedere in tot ceea ce ne priveste.
    Pana la dezbaterea publica permiteti sa reamintim prevederile Deciziei C.C.nr.
    20 din 02.02.2000 care mentionează: “Statutul special adoptat pentru această
    categorie profesională este mult mai sever, mai restrictiv, impunând militarilor
    obligatii si interdictii pe care celelalte categorii de asigurati nu le au, astfel că
    reglementările referitoare la pensia de serviciu pentru militari, cu diferentele pe
    care această pensie le prezintă fată de pensia comună de asigurări sociale, nu
    constituie o încălcare a principiului egalitătii cetătenilor în fata legii, principiu
    prevăzut de art. 16 alin.(1) din Constitutie, ci reprezintă o recunoastere a
    interdictiilor severe si a riscurilor sporite la care această categorie profesională
    este supus”.
    Curtea Constritutională retine, deci, încă din anul 2000 faptul că instituirea pensiei
    de serviciu pentru cadrele militare nu reprezintă un privilegiu, ci este justificată în
    mod obiectiv, ea constituind o compensatie doar partială a inconvenientelor ce
    rezultă din rigoarea statutelor speciale cărora această categorie trebuie să li se
    supună.
    Cu privire la pensiile militarilor facem următoarele precizări:
    • Sistemul pensiilor militare din România, cu izvoare istorice existente încă
    din anii 1829 – 1830, deci înainte de domnitorul A.I.Cuza, nu a fost
    niciodată, si nici în prezent nu este „un sistem contributiv”si conform
    articolului 5 alin. (2) din Legea nr.164/2001, fondurile necesare pentru
    plata pensiilor militare de stat se asigură de la buget si nu de la bugetul
    asigurărilor sociale de stat;
    • Recalcularea pensiilor militare în plată intră în contradictie cu principiul
    contributivitătii prevăzut în proiectul supus dezbaterii la art.2 lit.c)
    conform căruia „fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza
    contributiilor datorate de persoanele fizice si juridice participante la
    sistemul public de pensii, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se în
    temeiul contributiilor de asigurări sociale plătite”. În consecintă militarul
    nu este, în întelesul art. 3 alin(1) din proiectul legii, nici asigurat în sistemul
    public de pensii – „persoană fizică pentru care angajatorul este obligat
    să retină si să plătescă contributia individuală de asigurări sociale” -,si
    nici contribuabil- „persoană fizică sau juridică care plăteste contributii
    de asigurări sociale sistemului public de pensii. La trecerea în rezervă
    asa-numita „pensie”ar trebui denumită altfel, de exemplu, solda
    rezervistului.
    • Oriunde în lume un militar primeste soldă,(de aici si notiunea de soldat) si
    nu un salariu negociat cu sindicatele, iar la trecerea în rezervă primeste
    o pensie (rentă), ambele de la bugetul de stat si nu de la cel al
    asigurărilor sociale.
    • Actualul sistem al pensiilor militare de stat este un sistem ocupational, ca
    în majoritatea tărilor membre NATO ce se încadrează în pilonul al 2-lea
    privind schemele ocupationale (profesionale) guvernate de Directiva
    86/378/EEC, modificată prin Directiva 97/96/EC. Metodologia specifică
    de calcul a pensiei nu se bazează pe principiul contributivitătii acesta
    nefiind adecvat armatei, cu structura ierarhică si privatiuni specifice
    profesiei militare;
    • ARMATA , de fapt, este incorect să spunem că are pensionari. Ea are
    cadre în rezervă care la îndeplinirea conditiilor prevăzute în Statutul
    cadrelor militare, sunt trecute în rezervă, unde au alte obligatii. Ele se
    prezintă la centrele militare unde primesc livretul militar si un ordin de
    chemare pe care sunt mentionate unitătile si termenele la care trebuie
    să se prezinte în situatii speciale, pentru a fi activati dacă este nevoie;
    • Militarii activi si cei în rezervă constituie baza planurilor întocmite de
    M.Ap.N.pentru diferite situatii si sunt retribuiti cu soldă si pensie de serviciu
    din bugetul acestuia, nu din sistemul public de pensii. Legea 164/2001
    este o lege elaborată după norme europene si consideram că nu ar fi o
    actiune înteleaptă renuntarea la ea.
    • ARMATA a avut întotdeauna pensie de serviciu, drept ce nu a fost
    abrogat la aparitia Legii 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte
    drepturi de asigurări sociale, când legiuitorul a avut în vedere specificul
    acestei categorii;
    • Pensiile militarilor sunt calculate în procent de 60% din media soldei
    lunare de bază a ultimelor 6 luni si nu include nici un spor asa cum gresit
    s-a prezentat în mass-media, aceasta reprezentând contributia statului la
    siguranta sa (OSTASUL ESTE SUB JURAMINT FATA DE PATRIE) si acest jurământ
    încetează odată cu plecarea osteanului în eternitate.
    • O altă problemă de care credem că puterea politică trebuie să tină
    cont, este aceea că durata medie de viată a cadrelor militare nu
    depăseste 61 de ani (fată de media de 71 pe plan national), datorită
    conditiilor specifice de muncă, si de viata si a stresului profesional
    acumulat.
    • ROMANIA, până în prezent, nu a nesocotit faptul că, în toate statele
    europene “dreptul la pensie de serviciu îl au toate fortele de apărare a
    ordinii publice – armata, politia si serviciile speciale” si ar fi singura tară
    din Europa care introduce armata în sistemul public de pensii.
    • Mare parte dintre pensionarii militari au avut sotiile casnice datorită
    faptului că au fost nevoiti să se mute de-a lungul carierei în 10-12
    garnizoane, lucru care nu se întâmplă cu reprezentantii altor profesii si
    acum toată familia lor trăieste dintr-o singura pensie. A „amputa” aceste
    pensii echivaleaza cu declansarea multor tragedii dupa o viata de
    munca si renuntari in slujba Drapelului si Tarii.
    De aceea membrii ASOCIATIEI CADRELOR MILITARE IN REZERVA cer reprezentantilor din Parlamentul Romaniei ai
    judetului Vaslui Initiativa dumneavoastra parlamentara in sustinerea interesului
    comun al cadrelor militare in rezerva si retragere proveniti din intregul Sistem de
    Aparare respectiv prezervarea nestirbita a drepturilor de pensie.
    În speranta că vom găsi sprijinul asteptat în dumneavoastră, vă
    asigurăm de tot respectul si consideratia noastră.

    AVEM ONOAREA SĂ VĂ SALUTĂM, DOMNILOR PARLAMENTARI!

  9. [...] mica-mare vulnerabilitate pe pagina [...]

  10. [...] Citeste intregul Memoriu aici. [...]

Scrie un comentariu:

Poti folosi: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>