Sorin Tudor

Priviti, ceva mai atent, principalele site-uri din .ro:

pe site-uri care anul trecut gemeau de bannere astazi mai vezi doar ici, colo, cate o campanie… Site-uri care anul trecut, pe vremea asta, se obisnuisera cu venituri de 100.000 de euro pe luna, se uita acum, cu ochi mari, la venituri de cateva mii de euro pe luna…

E criza? Ohooo, da, e criza! Si – din nou ohoo! – suntem abia la inceputul ei. Zice Bobby Voicu pe capslock.ro:

in ultima saptamana lumea s-a certat in online. Motivatia, la suprafata, este corectitudinea cu care capra vecinului sare mai tare (face spam sau nu?). Dar motivatia fundamentala este reprezentata de faptul ca nu mai sunt bani in publicitate asa de multi, chiar pentru toti. Si atunci aceiasi “jucatori” care anul trecut se intelegeau pe principiul “partea ta, partea mea”, anul acesta se lupta pentru tot. Cu orice arme.

Bobby Voicu are dreptate: loviti de transhumanta, jucatorii din online au inceput “razboiul”: cine are oi mai multe, mandre si cornute? Iar oamenii care pana mai ieri isi afisau, mai peste tot, “mentalitatea web 2.0″ au prins sa arate ca nu pot depasi “mentalitatea Mioritei”. O mentalitate care s-a dovedit, intotdeauna, paguboasa.

Zilele trecute, o prietena imi istorisea – pe jumatate uluita, pe jumatate scandalizata – cum “oamenii din agentii” privesc actualul .ro ca pe terenul de joaca al unor copii. Si cum, prin urmare, gandurile unora se indreapta spre ceea ce ei, cei din agentii, ar putea construi in internet, “serios si metodic”, ca o alternativa “viabila si profesionista” la peisajul online deja existent.

Fireste, pentru un om de online astfel de ganduri reprezinta o blasfemie. Mai ales ca, nu-i asa, dupa cum zice Dragos Stanca,

“maturizarea pietei de internet din Romania” se face chiar astazi prin “obtinerea de trafic prin metode morale si corecte, atat din punct de vedere deontologic, cat si tehnic“.

Trecand peste exprimarea “deontologia profesionala” – in definitiv, Dragos Stanca este Managing Director si nu filolog -, ma intreb:

la ce raportam online-ul atunci cand vorbim despre “moral si corect din punct de vedere deontologic”? La media traditionale? Sa-mi fie cu iertare, dar nu cred ca, in privinta moralitatii si corectitudinii, old media mai pot reprezenta vreun reper.

Spune Stefan Chiritescu pe manafu.ro:

digitalul este pentru sinteza si convenience, printul este pentru analiza si documentare pe un anumit subiect. Sa ne gandim la limbajul cotidian. (…)In aceeasi logica, internetul iti ofera posibilitatea actiunii (postez un comment, dau un forward etc), printul te impinge la reflectare si poate la introspectie (in vacante, de exemplu citim mai degraba print decat digital).

Iar omul care ocupa functia de Head of Planning la Graffiti BBDO este un prieten al online-ului. Alti oameni din agentii nu sunt nici pe departe atat de politicosi. Si nici nu incearca sa-si bata capul pentru a intelege ceva.

Si atunci de ce tot acest “razboi”? De ce oameni care iubesc online-ul improasca straturi groase de namol pe obrazul industriei? In comparatie cu online-ul, old media sunt pline de mizerii. Este o realitate, iar tot ceea ce trebuie sa faca acum oamenii din online este sa depaseasca mentalitatea ca lucreaza intr-un “mediu de mana a doua”. Hai, curaj!

Mai multe insemnari din sectiunea: Marketing
Mai multe insemnari despre: Online