Un licurici pe lampa

Postat pe YouTube.com la inceputul lunii februarie, spotul electoral din 1986 al senatorului Tom Daschle, a fost vazut, in mai putin de o saptamana, de peste 100.000 de ori.

Explicatia? In spotul de acum doua decenii, alegatorului american i se spunea urmatoarea istorioara: „Printre BMW-urile si limuzinele din Washington, circula si acest vechi Pontiac din 1971 care si-a servit bine proprietarul. Sigur, este ruginit, dar dupa 15 de ani si 238.000 de mile, Tom Daschle inca il foloseste pentru a merge in fiecare zi la munca… Nu este pacat ca restul politicienilor de la Washington nu pricep ca un banut salvat este un banut castigat?”.

Dupa alegerile din 2008, Tom Daschle a fost nominalizat pentru pozitia de secretar al Sanatatii in cabinetul Obama. La sfarsitul lui ianuarie 2009, presa dezvaluia ca senatorul democrat „a uitat” sa plateasca impozitele de peste 128.000 USD rezultate din utilizarea autoturismului care-i fusese pus la dispozitie de un sponsor important. In data de 2 februarie 2009 aparea pe YouTube.com vechiul sau spot electoral, iar americanii incepeau sa vorbeasca despre ipocrizia senatorului. In data de 3 februarie, Tom Daschle renunta la nominalizarea pentru functia se secretar al Sanatatii, iar presedintele Barack Obama isi asuma public responsabilitatea pentru retragerea acestuia.

Cumva, intreaga poveste ar putea sa ne bucure de vreme ce, iata, nici capra vecinului nu se simte prea bine: si „ei” au probleme cu nominalizarile; si „ei” au probleme cu ipocrizia politicienilor; si „ei” au probleme cu senatorii care „uita” sa isi plateasca taxele. Și, pentru ca Marele Licurici pare mai uman atunci cand greseste, aproape ca ne-ar putea incerca un sentiment de mandrie la gandul ca Tariceanu s-a indragostit de limuzina de premier: suntem aproape ca „ei”!

Ei bine, nu suntem ca ei! Sau, mai corect spus, oricat ne-am dori sa credem altceva, „ei” nu sunt ca „noi”. Pe langa „ei”, noi suntem doar un biet licurici cocotat pe lampa, bucurandu-se nevoie mare ca si el lumineaza. O mentalitate paguboasa pe care, cuprinsi de orgoliu, o numim patriotism.

(Articol publicat in Evenimentul Zilei)

Recomandări

3 comentarii

  1. Final perfect (vorbesc de text). Multumesc.

    (Ce mai faci?)

  2. Sorin Tudor

    @ Fluture,

    Multumesc pt aprecieri.

    (Fiintez. Respir. Astept sa vina luna martie si sa vad cum criza va fi botezata, poetic, transhumanta. Si apoi doar sa inspir, pentru a arata ca sunt un bun patriot: la vremuri de restriste, vitejii neamului au dat-o mereu pe inspiratie. Si asa ne-am trezit cu doina, balada, mamaliga…

    Tu ce mai faci?)

  3. Asta nu inteleg multi: suntem doar niste epigoni…

Adaugă comentariu