@Sorin Tudor | 24 June 2008
Etichete: Jurnalism.
Am invatat sa convietuiesc alaturi de jurnalistul care insira prostii. Imi spun ca, poate, informatiile pe care le-a avut la dispozitie au fost incomplete. Sau ca atat a putut.
Si m-am obisnuit sa convietuiesc alaturi de jurnalistul care dezinformeaza cu buna stiinta. Imi spun ca, “la fel ca tot romanul”, incearca si ei sa se descurce in viata cum pot. “Pentru o paine mai alba”.
Nu ma pot insa obisnui cu aceia care umplu spatiul jurnalistic doar asa, ca sa fie, de parca ar umple carnati. Sa ne uitam, de pilda, la un articol publicat astazi in Cotidianul: Ultimele notite ale lui Orban pe esafodul PNL.
Ok, imi sunt prezentate notitele lui Orban. Dar care este informatia relevanta? Ok, s-a intrat cu cizmele in sufletul omului (da, jurnalismul implica si astfel de lucruri). Dar care a fost scopul acestei actiuni?
Care este concluzia (oricat de neinspirata ar putea fi ea)? Sau care este tentativa de manipulare (oricat de transparenta ar fi aceasta)?
O excelentă lecție de marketing politic. De puține ori mă entuziasmez atunci când este vorba despre marketing politic. Ei bine, zilele trecute [...]
Nu știu ce e mai trist pentru România: faptul că Traian Băsescu este președintele țării sau faptul ca o mare parte dintre jurnaliști par [...]
Pana in prezent, documentele WikiLeaks referitoare la Romania pot fi rezumate astfel: Basescu = bun, bun; moguli + Opozitie = rau, rau, [...]
"Acesta este adevărul. Cine mă cunoaşte ştie că niciodată n-am să pot susţine altceva. Meseria ţi-o faci cu corectitudine, onoare, demnitate [...]
Potrivit raportului State of the News Media al Pew Research Center Project for Excellence in Journalism, 2010 a fost anul in care, pentru prima [...]
6:51 am
Cred ca e strict vorba de scopul de a vinde. Intratul cu bocancii in intimitatea omului, mai cu seama daca acesta a personalitate publica si politician pe deasupra, vinde si trezeste la viata idioatele tentatii voyeur-istice pe care le au cei mai multi cititori de gazete.