De ce „pr-ul nu este social media”?

Răspunsul scurt: pentru că la social media crede că se pricepe oricine.

După decenii în care s-au tot chinuit să explice lumii care este diferența dintre relații publice și advertising, oamenii din idustria comunicării se văd puși, fără voia lor, în fața unei provocări: să explice, pe înțelesul tuturor, că pr-ul nu e social media.

Adică, mai abrupt spus: să explice că în timp ce orice om de pr ar trebui să poată fi și om de social media, nu orice om de social media poate face pr.

Ceea ce tocmai am afirmat nu înseamnă nicidecum că eforturile și inteligența omului de social media sunt mai prejos decât cele ale omului de pr. Și nu înseamnă nicidecum faptul între social media și pr ar trebui să existe, automat, o relație de subordonare.

Ceea ce tocmai am afirmat înseamnă că, ideal, omul de social ar trebui să aibă măcar minimale cunoștințe de pr, la fel cum omul de pr ar trebui să știe, măcar în linii mari, ce eforturi și presiuni presupune munca în social media.

Într-o lume în care social media se bucură de o mereu crescândă popularitate, omul de social media tinde, cel puțin în unele cazuri, să se raporteze strict la domeniul său de activitate. Și să uite că între „succesul exprimat prin like-uri” și succesul obiectivelor pe care le are o organizație, poate exista o mare diferență. Că, uneori, deși din punct de vedere al măsurătorilor din social media ai avut succes, comunicațional te-ai îndepărtat de obiectivele fixate, sau chiar, în cadrul unui tablou mai mare, ai făcut o gafă.

Și, pentru a încheia cu un zâmbet: v-ați întrebat de ce, chiar și dacă greșelile țin de social media, bălăcărit este mereu pr-ul? Răspunsul: pentru că, așa cum spuneam, la social media are impresia că se pricepe toată lumea. Și nimănui nu-i place să se vorbească de rău pe sine.

pr-vs-social-media

Recomandări

Adaugă comentariu