Comunicarea cu blogerii trebuie sa fie una sincera si in limitele normalului. Dincolo de normele concurentei loiale si bunelor practici, in “blogosfera” mioritica au aparut:

- asocierea a brandului cu imagini pornografice pe blog (blogul e de top10, autorul necunoscut, firma multinationala, directoarea e disperata – se pare ca e un angajat)

- santaj prin blog (era evident ca se va ajunge aici – primele sume percepute “pentru a nu scrie despre” si deja sunt firme care bugeteaza segmentul acesta – cheia: se vinde posibilitatea ca blogul sa fie/nu fie preluat de presa centrala).

- limbaj trivial asociat cu branduri – cu asta se confrunta cateva companii care nu stiu efectiv cum sa reactioneze (libertatea de expresie e la locul ei)

- bloguri inchise la presiunea companiilor – da, exista in Romania si motivele sunt 2: angajatii divulgau informatii sensibile si punctele de vedere exprimate nu coincideau cu parerile companiilor.

Asta e o radiografie pe scurt cu lucrurile nevazute ale bloggingului de la noi – ma refer la cei care se pare ca stiu cu ce se mananca. Restul sunt site-uri mai mult sau mai putin de mahala cu barfe si filme amuzante care nu sunt reprezentative nici pentru advertiseri si nici pentru campaniile electorale care stau sa inceapa.

Sunt curios sa vad ce scandaluri vor fi in 2007 cand o parte din lucrurile astea vor iesi la lumina si o sa vedem cum bloggerii la randul lor vor deveni oameni de PR. Spun 2007 deoarece se asteapta anumite reglementari juridice (la nivel de UE) pentru bloging.

TOT pentru 2007, se deschide o nisa de business pentru “protejarea si consolidarea brandului in mediul online” – cu mare cautare pentru institutii, politicieni, partide politice dar si companii…

In alta ordine de idei: cred ca oamenii din PR ar trebui sa invete sa comunice cu bloggerii, asa cum au invatat sa comunice cu oamenii din presa. Si ca nu e doar “trendy” sa se invete acest lucru. Ci va deveni, din ce in ce mai mult, o necesitate.

In rest, ramane asa cum stabilit: imi place Selenis si ii respect opiniile lui Zoso. Chiar si atunci cand (ma) critica.

Ceea ce imi pune din nou un mare semn de intrebare apropo de un cod etic al comunicarii pe blog.

Daca ar fi fost jurnalist, Zoso inainte sa transmita o informatie negativa la adresa noastra ar fi trebuit sa ne ceara si noua un punct de vedere. Apoi cand incidentul s-a rezolvat ar fi trebuit sa spuna fie:

- da, Marius a recunoscut ca a gresit cand a dezinformat-o pe prietena mea despre destinatia datelor de contact pe care i le-a oferit

sau, cum ar fi fost cazul acum:

- pardon, prietena mea a recunoscut ca nu a fost atenta cand i s-a explicat ce o sa se intample cu datele ei de contact.

sau macar:

- ok, a fost o neintelegere, cum se mai intampla intre oameni, insa recunosc ca daca cineva o suna pe prietena mea pentru ca a scris de rau despre el nu se datoreaza unui site care i-a publicat numarul de telefon, ci doar celui care a sunat-o si care, ar fi putut sa obtina numarul ei de oriunde altundeva.

Sau ce ar fi ca, pe blog-ul lui, Marius sa injure nu stiu ce ziar care i-a publicat pe langa comunicat si datele de contact complete?

Sincer asta ma va face sa fiu mult mai atent de acum cand atac, sau risc sa para ca atac pe cineva pe blog.

desi ar fi interesant